Episodul 3-Shanghai, pauza de vara si prima intalnire cu Asia

Nihao!

Acesta e primul cuvant chinezesc cu care am luat contact in China. Din pacate nu l-am auzit de la vreun lucrator din aeroport, ci l-am vazut doar pe un panou publicitar. Dupa prima jumatate de ora in aeroport am simtit ca am luat contact cu nationalitatea cea mai distanta si mai rece din ce am cunoscut pana acum.

Shanghai e un oras ultramodern care face sa paleasca multe metropole europene. E intr-o concurenta puternica cu Beijingul si cu el insusi. Se construieste neintrerupt desi orasul e deja foarte dezvoltat pentru a gazdui cele 14 milioane de locuitori.

Prima impresie din aeroport a fost de distanta emotionala si culturala intre noi ca europeni si ei, locuitori ai Shanghaiului.

Am stat si am privit neputinciosi cum erau stampilate pasapoartele la numerosi alti oameni in timp ce noi asteptam o minima explicatie sau macar un contact vizual pentru a intelege de ce noi trebuie sa asteptam.

La bagaje am avut surpriza neplacuta ca pentru prima data in calatoriile mele sa ajung fara unul din bagaje.

Foarte greu am inteles ce s-a intamplat si care va fi solutia, mai ales ca noi stateam acolo doar 3 zile…
Engleza aproape inexistenta, explicatii confuze si ceva asteptare inutila.

Urmatoarea impresie a fost traficul. Se pare ca au de mai putin de o generatie permis de conducere, oras fiind putin dezvoltat acum 20 de ani, motiv pentru care trebuie sa fii in alerta tot timpul, sa claxonezi preventiv cand te apropii de ei si sa nu risti sa depasesti in curba pentru ca ei nu tin bine banda.

Dupa un drum lung de aproape 40 de kilometri pe autostrada (suspendata) am ajuns in inima orasului unde se ghiceau inconjurate de smog cladiri de tot felul,foarte inalte. Datorita acestor autostrazi ce traverseaza orasul aduc tot traficul si toata poluarea in oras.
Am inteles ca o parte din cladiri sunt concepute de arhitecti occidentali si "desavarsite" artistic local. Nu am crezut ca poate exista o diversitate arhitectonica mai mare ca in Romania pe metru patrat. Diversitatea si originalitatea chinezeasca au creat cel mai mare kitsch posibil.

Cladiri de 30 de etaje moderne ce au pe acoperis o constructie ca un fel de biserica, cladiri cu forme ciudate, etc

Am ajuns la blocul unde stateam la etajul 12 din 30 si m-am bucurat sa vad ca liftul e plin de rame cu reclame si ca in fiecare bloc gasesti publicitate in lift. Stiam ca ceea ce facem cu Elevate in Romania functioneaza foarte bine pe alte piete, mai putin europene, mai mult asiatice si americane, dar acum am vazut si cu ochii mei.

Primii pasi pe strazile Shanghaiului mi-au revelat un oras ultramodern, cu bulevarde super curate, cu cladiri noi, frumoase, malluri mai luxoase si mai scumpe ca in Europa. Temperatura insa era ceva mai buna ca in Bucuresti, dar datorita vantului de la ocean temperatura resimtita nu era prea placuta pentru fuga noastra de iarna.

Prima seara a adus si prima masa asiatica la ea acasa. E extraordinar sa schimbi mancarea cu care esti obisnuit cu ceva complet nou si ma bucur sa profit in fiecare zi de experiente culinare noi. Au fost gusturi noi, proaspete, bere chinezeasca lejera si comunicare prin semne cu o chinezoaica simpatica de un 1 metru si patruzeci.

Am sperat ca a doua zi in Asia va fi o zi de plimbari, insa se pare ca schimbarea de fus orar inspre Rasarit isi pune puternic amprenta asupra noastra. La ora 8 dimineata incercarile de a adormi au fost curmate de un sunet foarte puternic ca si cum am fi fost vecini cu un circ de anvergura internationala.

Cu ochii mici am ghicit rasaritul oglindit pe zgarie-norii orasului si sursa sunetului. O scoala aflata chiar langa blocul in care stam incepea lectiile cu o muzica de inviorare si cu o gimnastica de dezmortire pentru fii patriei foarte disciplinati. Va las sa va delectati cu filmuletul, mie mi se parea ireal ce se intampla la prima ora a diminetii. Dupa ce am asistat vrând-nevrând la spectacol de 2 ori mi se parea super amuzant totul si de un optimist exceptional

Dupa jumatate de ora de cantece vesele, probabil patriotice, au intrat in clase si am putut sa reiau numaratoarea de oi (de fapt eu numar Droopy Dee in loc de oi)

Nu stiu cand oi fi adormit, dar m-am trezit cand gazdele noastre, Radu si Ana, ne asteptau deja sa mergem la cina. A fost interesant micul dejun-cina la un restaurant corean de data aceasta unde am mancat diverse fructe de mare. Siesta am facut-o cu o plimbare de 15 kilometri prin centrul orasului si pe marginea raului, the Bund, cu cladiri cu o arhitectura veche, superba din vremuri coloniale  de la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20, construite in cele mai elegante stiluri arhitectonice (de la stilul Gotic, Renascentist, Baroc, Neo-clasic, pana la Art-deco)

Vizavi se vedea spectaculos luminat "Manhatanul" Shanghaiului, cartierul de zgarie nori Pudong. Am promis ca o sa-l vizitam la intoarcere, din Shanghai vom decola in martie spre Europa.

Orasul este foarte dinamic, multa lume mananca in restaurante sau pe strada, sute de oameni danseaza in centru pe Nanjing Street intr-o coregrafie pe care am incercat-o si noi:

La finalul plimbarii, incercand sa ma conectez la reteaua de wireless a unui McDonalds Shanghai:

-Can I have the password for the Internet?

-No

-Why?

…no answer

Cam aici s-a terminat abrupt conversatia.

Nici in a treia zi de China nu am reusit sa vedem orasul pe zi, diferenta de fus orar spunandu-si in continuare cuvantul. Nu se gasise nici in ultima zi de stat in China bagajul asa ca am mers la cumparaturi pentru o minima echipare. Dupa negocieri de ii faceam sa imi spuna "You are crazy" pretul final era o treime din cel cerut initial.Contactul cu ceva functionari bancari mi-a lasat din nou senzatia ca ii lasam complet reci si ne acorda atentie minima.

Chiar inainte de plecare am primit vestea ca bagajul nostru a fost recuperat si am plecat optimisti la aeroport, in speranta unor locuri si oameni mai calzi.

Sunt sigur ca Shanghai nu este reprezentativ pentru toata China si ca oamenii sunt diferiti. De asemenea cred ca exista explicatii pentru distanta aparenta ce o pastreaza fata de noi, occidentalii.

Xie xie ni!

Multumesc mult!